Sf. Mare Mc. Gheorghe praznuit în Parohia “Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ioan Rusul” – Brâncuşi

Sf. Mare Mc. Gheorghe praznuit în  Parohia “Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ioan Rusul” – Brâncuşi

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi, 23 aprilie 2015, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

În cuvântul de învăţătură părintelele paroh Costel Burlacu i-a îndemnat pe credincioşi să-I urmeze în credinţă pe Sf. Gheorghe: “Dumnezeu să ne ajute, să ne întărească şi să câştigăm Împărăţia Cerului. Nici o bunătate, nici o amăgire, nici o făgăduinţă nu se compară cu veşnicia pe ca Dumnezeu ne-o dăruieşte. Comparaţi anii pe care îi trăieşte un om în belşug, în fericire trecătoare, cu veşnicia. Astfel, vă îndemn să aveţi credinţă puternică ca a Sfântului Gheorghe care nu şi-a lepădat credinţă în faţa făgăduinţelor împăratului, dar nici în faţa ameninţărilor şi chinurilor la care a fost supus.”

Cu această ocazie copiii de la Centrul de zi “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” au participat la slujbă şi s-au împărtăşit, primind din partea parohiei câte o iconiţă cu Sf. Mare Mc. Gheorghe şi o ciocolată. 

                                                                                ***

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt martir, sărbătorit de aproape toate Bisericile creştine, de obicei, la 23 aprilie.

Sfântul mucenic s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, Sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.

Martorii suferinţelor Sfântului Gheorghe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă a sfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşită de Sf. Gheorghe în timpul întemniţării sale. Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitarea Sfântului Gheorghe.