Parohia Belvedere

Parohia Belvedere

Hramuri: Sf. Ecaterina şi Sf. Ap. Petru si Pavel
Adresa: Str. Carvunarilor nr.2 Sector 6
Protoieria Sector 6 Capitală
Pr. Paroh: Popa Liviu; tel.: 0722280003
E-mail: bisericabelvedere@yahoo.com
IBAN : RO41RNCB0069007665720001 CEC BANK
Site: www.bisericabelvedere.ro

PROGRAM LITURGIC

Miercuri:     18:00 – Acatistul Sfintei Mare Mc. Ecaterina,  Taina Sfintei  Spovedanii
Vineri:         18:00 – Slujba Sfântului Maslu, Diferite rugăciuni în folosul credincioşilor
Sambata:   10:00 – Slujba de Parastas
                    18:00 – Slujba Vecerniei
Duminica:   08:30 – Slujba Utreniei
                    10:00 – Slujba Sfintei Liturghii
                              – Cateheză, Dialog duhovnicesc în folosul celor prezenţi

ISTORIC

Parohia Belvedere a luat fiinţă în anul 1929 sub denumirea de “Parohia Belvedere C.A.M.”. Biserica Belvedere are hramurile Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie) şi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina (25 noiembrie).

Este situată în partea de nord-vest a capitalei, pe malul stâng al Dâmboviţei, în mijlocul cartierului Regie. În vecinătatea parohiei se află căminele studenţeşti Belvedere, stadionul studenţesc, parohia Sfântul Ilie Grand şi Calea Giuleşti. Parohia are în componenţă numai case muncitoreşti, fostele locuinţe ale salariaţilor Fabricii de Ţigarete şi ai Căilor Ferate Române.

Biserica Belvedere a fost construită între anii 1934 – 1940. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă la 25 octombrie 1934 de către primul patriarh al României, Miron Cristea, în prezenţa membrilor conducerii Manufacturii Tutunului şi a Căilor Ferate Române, precum şi a numeroşi credincioşi şi a unui sobor de preoţi şi diaconi.

Lucrările de construcţie au fost finalizate în anul 1940 cu excepţia mobilierului, catapetesmei, picturii şi dotărilor din biserică. Sfântul lăcaş a fost realizat prin contribuţia şi sprijinul activ al enoriaşilor şi salariaţilor celor două întreprinderi (fiecare muncitor participând cu o contribuţie bănească reprezentând retribuţia pe o zi de lucru din lună).

Iniţiatorul construirii bisericii, cât şi a tuturor proiectelor sociale şi activităţilor religioase a fost preotul Petre Şerpe, ctitorul sfântului lăcaş. Proiectul bisericii a fost întocmit de arhitectul Ioan Traianescu (1875 – 1964), cel care a şi condus o parte din lucrările de construcţie.

Proprietatea asupra terenului a fost dobândită prin donaţie din partea Administraţiei C.A.M. şi C.F.R. conform cu “Hotărârea Comunicată nr.135844 din 11 decembrie 1930 a Direcţiei Generale C.A.M.” şi “Actului Fundaţional din 25 octombrie 1934“ – vezi revista “Muncă şi credinţă” nr. 10-12 din 1934 şi procesul verbal al Consiliului Parohial din 1969. Actele de donaţie ale bisericii au fost distruse în timpul bombardamentelor din 7 mai 1944 conform “Certificatului de sinistrare”.

Prezentarea bisericii

Biserica Belvedere are un aspect monumental iar ca structură arhitectonică se aseamănă aproape în întregime cu Catedrala Mitropolitană din Timişoara, fapt pentru care este considerată sora mai mică a acesteia, amândouă fiind proiectate de acelaşi valoros arhitect, Ioan Traianescu.

Prin frumuseţea sa deosebită şi prin structura arhitectonică, Biserica Belvedere este considerată unicat în Bucureşti. Împreună cu Catedrala din Timişoara şi cu Biserica Elefterie din Bucureşti sunt apreciate ca “opere de arhitectură foarte rare“ (Arhitectura pe teritoriul României – Ed. Academiei 1982, pag. 580, Prof. Grigore Ionescu). Biserica este construită din beton şi cărămidă aparentă. Are o turlă mare la mijloc şi două turle mici în faţă. Intrarea în biserică se face prin trei uşi principale în faţă, două uşi laterale şi două uşi în partea altarului.

Interiorul bisericii este construit atât în stil bizantin cât şi apusean, cu multe elemente de arhitectură, cu balcoane pe două nivele, un cafas pe patru nivele, susţinute de patru stâlpi puternici pe un planşeu din beton armat. În sfântul altar se află şase capiteluri cu timpane şi arcade.

Lucrările de pictură au fost începute în anul 1965, în stil neobizantin şi El Greco, de către pictorul Dimitrie Hornung, dar nu au fost finalizate, datorită îmbolnăvirii şi decesului pictorului. Încercări de continuare a picturii au mai existat, în perioade diferite şi de pictori diferiţi, dar nici acestea nu au fost finalizate.

La demisol, biserica dispune de un spaţiu generos unde în decursul vremii au fost amenajate un paraclis şi o cantină, folosite la desfăşurarea unor activităţi religioase, culturale şi acţiuni social-caritative după cel de-al doilea război mondial.

Activităţi sociale desfăşurate în trecut

De-a lungul timpului Biserica Belvedere a întreprins activităţi cu caracter religios, moral, cultural, social şi misionar. În anul 1929, cu sprijinul conducerii Manufacturei de Tutun, în incinta fabricii a luat fiinţă o capelă unde preotul Petre Şerpe a slujit în calitate de “confesor” al angajaţilor Manufacturei de Tutun Belvedere, săvârşind Sfânta Liturghie şi celelalte servicii religioase.

În ziua de 25 noiembrie 1929 s-a înfiinţat “Societatea Creştină Ortodoxă Sfânta Ecaterina”, compusă din doamne şi domnişoare din parohie, având scopul de a sprijini activitatea misionară şi cultural-religioasă a parohiei în vederea ajutării construcţiei bisericii. La iniţiativa preotului Petre Şerpe s-a amenajat în fabrica de tutun o bibliotecă pentru angajaţi, cuprinzând 5000 de volume, dar care a fost distrusă împreună cu alte bunuri în timpul bombardamentelor din 7 mai 1944.

În ziua de 24 aprilie 1934 s-a deschis în incinta fabricii o grădiniţă de copii avându-l ca ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nicolae. Această grădiniţă a fost iniţial organizată, întreţinută şi condusă de parohie sub directa supraveghere a preotului, ajutat de soţia sa, prezbitera Maria Şerpe şi de Societatea Sfânta Ecaterina. Grădiniţa “Sfântul Nicolae” a fost înfiinţată cu scopul de a aduna sub acoperământul sfintei biserici copiii salariaţilor Manufacturei de Tutun şi CFR şi le-a slujit acestora până în anul 1947 ca adăpost, hrană, îmbrăcăminte şi o aleasă instruire asigurată de către două educatoare salariate ale parohiei. Din anul 1947 această grădiniţă a fost luată de către stat. Ea funcţionează şi astăzi după normele învăţământului public şi de stat.

În bombardamentele din 7 mai 1944 s-a distrus capela din incinta fabricii silindu-l pe preot să strămute în noua biserică atât catapeteasma cât şi obiectele de cult ce s-au putut salva şi cu aprobarea Arhiepiscopiei Bucureştilor să oficieze Sfânta Liturghie şi celelalte servicii religioase. Se continuă astfel activitatea administrativ – bisericească, cultural – socială şi economic – gospodărească cu sprijinul membrilor consiliului şi comitetului parohial Sfânta Ecaterina.

După 23 august 1944, din iniţiativa parohiei, se înfiinţează o cantină sprijinită de către credincioşi şi Societatea Crucea Roşie. Această cantină a funcţionat în demisolul bisericii, având bucătărie proprie, sală de mese, mobilier, veselă, etc., servind masa aici, în fiecare zi, 150 de copii până în anul 1948 când a fost desfiinţată prin noul regim al cantinelor.

În anul 1946 a luat fiinţă Şcoala Duminicală de Catehizare. Aceasta avea scopul de a redresa viaţa religios – morală a credincioşilor greu încercaţi în timpul războiului. În anul 1950 această şcoală îşi încheie activitatea prin decizia Sfântului Sinod al BOR, care reglementa ca programul de catehizare să fie realizat în cadrul Sfintei Liturghii.

După decesul soţiei sale, preotul Petre Şerpe a ales calea monahismului, fiind tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ sub numele de Pavel şi apoi hirotonit ca arhiereu şi numit Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Arhiereul Pavel Şerpe a trecut la cele veşnice în anul 1978 la Mănăstirea Curtea de Argeş iar mormântul său se află în sala criptelor din demisolul Bisericii Belvedere, biserică al cărei ctitor este.

Biserica Belvedere astăzi

De-a lungul timpului Biserica Belvedere a necesitat lucrări ample de reparaţie şi restaurare care nu s-au realizat decât în mică măsură, astfel încât astăzi aceste lucrări sunt în plină desfăşurare: acoperiş, subsol, pictură şi împrejmuire. Lucrări de execuţie ale reparaţiilor capitale au fost imperios necesare deoarece în sfântul lăcaş a plouat timp de peste 15 ani, acoperişul fiind spart iar subsolul a fost cuprins de igrasie avansată.

Începând cu anul 2008, în Biserica Belvedere se află spre închinare o particică din moaştele Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, aduse din oraşul Torino – Italia.