Mănăstirea Chiajna – Giuleşti

Mănăstirea Chiajna – Giuleşti

Hramuri: Acoperământul Maicii Domnului si Sf. Ioan Iacob Hozevitul
Adresa: Calea Giuleşti nr. 505, Sector 6
Protoieria Sector 6 Capitală
Pr. Stareț Ier. Bădulescu Atanasie; tel. 0720957395
IBAN : RO96RNCB0090106520680001  BCR Ag. Lipscani

PROGRAM LITURGIC

Luni-Vineri  9:00 – Acatist, Liturghie, Parastas
Sambătă:    8:30 – Acatist, Liturghie si pomenirea mortilor
Duminică:    8:00 – Utrenie şi Sf. Liturghie

Mănăstirea „Chiajna”-Giuleşti

   - scurt istoric –

 

 În partea de N-V a Bucureştilor, la marginea cartierului Giuleşti-Sârbi, pe Drumul Săbăreni, numărul 172, în Sectorul 6, se găseşte ruina Bisericii Mănăstirii Giuleşti, monument istoric de la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Ruina Bisericii Mănăstirii Giuleşti face parte din monumentul istoric  de grupă “A”: Mănăstirea Chiajna-Giuleşti, identificat pe Lista Monumentelor Istorice reactualizată pe 2010 şi având codurile: B-I-m-A-17884, B-I-m-A-17884.01, B-I-m-A-17884.02.

Cel mai vechi document istoric descoperit până acum şi care atestă existenţa mai veche a Mănăstirii Giuleşti este Harta austriacă a Bucureştilor de la 1770.

Domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti (1774-1782), în prima domnie din Ţara Românească începe construcţia Bisericii mari a acestei mănăstiri, după cum relatează o cronică a acelor vremuri: „Au început să facă şi o mănăstire la Giuleşti aproape dă Bucureşti şi au rămas nesăvârşită”[1].

Cel care va duce la bun sfârşit ctitorirea acestei mănăstiri va fi domnitorul fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790), după mărturia aceluiaşi document istoric: „Au isprăvit şi mănăstirea Giuleşti”[2] şi după cum adeveresc şi fundaţiile de chilii descoperite în timpul săpăturilor arheologice din anii 1970.

Această construcţie ecleziasică şi cultural-arhitectonică de ev mediu târziu impresionează prin măreţia sa, având 43 m lungime, 17 m lăţime, ziduri groase de 1-2 m şi înălţimea la cornişă de 12 m, fiind cea mai mare biserică ce s-a construit la vremea sa. Este unică din punct de vedere arhitectonic deoarece este singurul locaş de cult ce sintetizează în chip armonios arhitectura românească autohtonă şi post-brâncovenească, cu arhitectura neo-clasică. Arhitectul care a construit biserica este meşterul sas Johannes Rathner, aşa cum adevereşte zapisul semnat de acesta cu Banul Pană Filipescu: „apă să avem a da zidului aşa cum am avut la Mănăstirea de la Giuleşti”[3].

Mănăstirea, datorită aspectului său de fortăreaţă, în care s-au adăpostit locuitorii din împrejurimile ei de frica năvălitorilor, a fost bombardată de turci la 1814[4], iar după 1821 a fost părăsită cu totul, rămânând din ea până în zilele noastre doar Biserica mare-astăzi ruină.

Biserica a supravieţuit mai multor cutremure mari de-a lungul vremii, ba chiar şi încercărior voite de dărâmare a celor care au încercat să fure bucăţile de cărămidă din care a fost zidită,  şi toate acestea, alături de construirea căii ferate Bucureşti-Roşiori-Craiova, care trece la nici 30 m prin chiar incinta fostei mănăstiri, au slăbit foarte mult rezistenţa ei, aşa încât astăzi e în pericol de prăbuşire.

Au fost multe dorinţe şi încercări de restaurare a ei, mai ales după 1900, ultima chiar în anii regimului comunist, în perioada 1950-1970, la iniţiativa dl. Octavian Dobrin[5], când a fost sfinţită de către PS Antim, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, o troiţă (astăzi dispărută) în apropierea bisericii mari a Mănăstirii Giuleşti[6].

Din nefericire, în apropierea şi în jurul acestei ruine, după 1977 şi până în 1988, au fost cărate gunoaiele Bucureştiului dărâmat la cutremur, la fosta groapă de gunoi Chiajna.

Mănăstirea este cunoscută şi sub numele de „Mănăstirea Chiajna” sau „Doamna Chiajna”, pentru că terenul din jurul ei, după 1860, a trecut în posesia Comunei Chiajna din judeţul Ilfov. Totuşi, această denumire nu este cea mai corectă.

După 1993, în al treilea veac după zidirea şi funcţionarea ei, Dumnezeu hotărăşte învierea acestei mănăstiri, Mănăstirea „Chiajna”- Giuleşti, prin strădania unei doamne evlavioase şi în vârstă, Maria Dumitraşcu, care readuce în discuţie restaurarea bisericii ruină-monument istoric şi refacerea fostei mănăstiri. Aşa încât, după îndelungi eforturi, se obţine de către Arhiepiscopia Bucureştilor un perimetru de 10000 m2 în jurul ruinei Bisericii Mănăstirii Giuleşti, în vederea refacerii şi restaurării ei.

În şedinţa din 19 iunie 2008 sinodul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei reactivează Mănăstirea Giuleşti începând cu data de 1 iulie 2008, în vederea refacerii şi restaurării ei.

Cu Inalta Binecuvantare a Prefericitului Parinte Patriarh Daniel,la 15 noiembrie 2008 este numit şi stareţul, în persoana părintelui Ieromonah Athanasie  Badulescu; iar din 6 iunie 2011 (re)începe efectiv vieţuirea  pe locul străvechii vetre monahale, în condiţii deosebit de grele, după curăţarea gunoaielor, fără curent electric, în plină organizare de şantier.

Slujbele sfinte s-au săvârşit într-un  container special amenajat ori sub un şopron, în aer liber; iar de la Crăciunul anului 2011, în Paraclisul anume pregătit intr-un corp de cladire.

Din iniţiativa şi sub coordonarea IPS Varsanufie Gogescu, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în vara anului 2012 a fost înălţată o biserică de lemn în stil maramureşan, după ce mai întâi a avut loc sfinţirea locului şi temeliei acestui nou locaş de cult. În prezent se lucrează la pictura din interior şi se continua şi celelalte lucrări câte mai sunt de făcut în vederea aducerii la bun sfârşit a bisericii,urmand ca mai apoi sa fie sfintita .

De asemenea, la ruina bisericii mari din zidărie a mănăstirii s-a realizat un gard împrejmuitor cu rolul de a proteja monumentul istoric de degradările antropice şi, totodată-din cauza pericolului prăbuşirii zidurilor şi a căderilor de cărămizi, mortar şi tencuială-,pentru restricţionarea accesului oamenilor. Iar când Preabunul Dumnezeu şi Maica Domnului vor rândui începerea efectiva (execuţia) a lucrărilor de conservare-consolidare şi restaurare (care acum sunt în faza de proiect şi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor) acesta va fi folosit şi drept gardul-protector al şantierului în lucru.

Deoarece nu se ştie cu exactitate ce hram ar fi avut Biserica şi Mănăstirea în trecut, în prezent s-au ales alte hramuri: „Acoperământul Maicii Domnului[7] şi Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul”[8].

În anul 2012, prin rânduiala de taină a sfinţilor lui Dumnezeu, Mănăstirea a primit fragmente de sfinte moaşte  ale Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ-Hozevitul şi ale Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou,Facatorul de minuni si Grabnic ajutatorul, puse acum spre închinare şi cinstire. La hramul „Acoperământului Maicii Domnului” din anul 2012 a fost sfinţit şi clopotul de 400 kg, dăruit mănăstirii (acesteia) de familia Valentin şi Silvia Buks.

În anul 2013, tot din iniţiativa şi cu purtarea de grijă a IPS Varsanufie, dar şi cu implicarea părintelui stareţ, şi cu ajutorul anumitor donatori a fost realizată o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Portăriţa”[9] de la Mănăstirea Iviru din Sfântul Munte al Athosului. Această icoană a Maicii Domnului a fost adusă şi aşezată în Biserica de lemn a mănăstirii în cadrul solemn al slujbei de Priveghere, cu ocazia celui de-al doilea hram, Sfântul Ioan Iacob, din vara aceluiaşi an.

În prezent, Mănăstirea „Chiajna”-Giuleşti are 2 (doi) vieţuitori.



[1] Ilie Corfus, Însemnările Androneştilor, publicate cu un studiu introductiv de Institutul de Istorie Naţională din Bucureşti, Bucureşti, 1947, p. 28.

[2] Ibidem, p. 29.

[3] Nicolae Iorga, Scrisori şi zapise de meşteri români, 1926, p. 42-45.

[4] C.f. Dicţionarul geografic.

[5] Cel care a iniţiat şi restaurarea altor monumente istorice, precum Mănăstirea Stavropoleos, Mănăstirea Radu-Vodă ş.a.

[6] Conform relatărilor localnicilor din cartierul Giuleşti-Sârbi şi Comuna Chiajna.

[7] Prăznuit la 1 octombrie.

[8] Cinstit pe 5 august.

[9] În greceşte „Portaitissa”, cinstită ca cea dintâi în importanţă dintre toate icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului din Muntele Athos.

WRITTEN BY: Gheorghe Anghel

No comments yet.

Leave a reply

Reset all fields